In descrierea revizuita in 2009 a fazelor de alerta pandemica, OMS a pastrat cele 6 etape pentru o mai usoara incorporare a noilor recomandari in planurile nationale de contingenta preexistente. Gruparea si descrierea fazelor de alerta a fost modificata astfel incat acestea sa fie mai usor de inteles, mai precise, si bazate strict pe fenomene usor observabile. Primele 3 faze sunt corelate cu monitorizarea si supravegherea fenomenului, impreuna cu cimentarea planurilor nationale de contingenta, in timp ce ultimele trei, fazele 4, 5 si 6 semnaleaza clar necesitatea unui raspuns din partea autoritatilor si a debutului actiunilor comune sau la nivel national, stipulate in planurile de contingenta ale fiecarei natiuni in parte.
In plus, in descrierea prezentata de OMS figureaza si cateva etape post-pandemice, pentru a facilita reluarea activitatilor obisnuite dupa trecerea primului val pandemic.
In natura virusii gripali circula in mod continuu in efectivele de animale, mai ales in cele de pasari. Desi astfel de virusi au teoretic capacitatea de a declansa o pandemie, in Faza 1 nici un virus din efectivele de animale nu a declansat vreo infectie in randul oamenilor.
In Faza 2 este raportat cel putin un caz in care o persoana sa fi fost infectata cu un astfel de virus, acesta fiind considerat o potentiala amenintare pandemica.
In Faza 3 un virus de origine animala sau unul recombinat de origine umana si animala a cauzat infectii sporadice sau mici focare de infectie in randul populatiei umane, dar fara a rezulta in transmiterea de la om la om suficient cat sa duca la izbucnirea unei epidemii in intreaga comunitate.
Faza 4 este caracterizata prin certitudinea transmiterii inter-umane a unei infectii cauzate de un virus recombinat de origine umana si animala ce are capacitatea de a provoca epidemii care sa cuprinda intreaga comunitate. Abilitatea de a provoca focare sustinute de boala intr-o comunitate marcheaza o sporire majora a riscului de aparitie a unei pandemii. Orice stat ce suspecteaza sau a confirmat astfel de cazuri este obligata sa le raporteze Organizatiei Mondiale a Sanatatii, astfel incat situatia sa poata fi evaluata. Tara afectata va decide ulterior daca este cazul sa implementeze o operatiune rapida de stopare a raspandirii. Instituirea fazei 4 semnifica un risc sporit de izbucnire a unei pandemii, dar nu insemna ca declansarea acesteia este o certitudine.
Faza 5 este caracterizata de transmiterea inter-umana a virusului in cel putin doua state aflate in aceeasi regiune geografica a OMS. Desi in acest stadiu majoritatea statelor nu vor fi afectate, instituirea fazei 5 este un semnal ca declansarea unei pandemii este iminenta, timpul ramas pentru finalizarea organizarii si implementarii masurilor cuprinse in planurile nationale de contingenta este scurt.
Faza 6, faza pandemica, este caracterizata prin epidemii la nivel comunitar in cel putin inca un stat, aflat intr-o regiune diferita a OMS fata de criteriile definite pentru faza 5. Instituirea fazei 6 semnifica declansarea unei pandemii globale.
Faza 6 – Desfasurarea Pandemiei
In data de 11 iunie 2009, Directoarea OMS, Dr. Margaret Chan a declarat instituirea fazei 6, respectiv debutul unei pandemii globale. Totusi, ea a tinut sa mentioneze ca desi epidemia intruneste toate criteriile actuale pentru declararea pandemiei, aceste criterii se refera mai ales la gradul de raspandire al bolii in populatia umana, si nu la gravitatea simptomelor. Avand o scala diferita pentru evaluarea gravitatii bolii, OMS o considera "moderata".
OMS a ezitat inainte de a ridica stadiul de alerta pandemica la 6 intocmai datorita simptomelor usoare cauzate de infectia cu acest virus. Din acest motiv declararea fazei 6 poate parea nejustificata, din moment ce aceasta poate duce la instituirea unor masuri de biosecuritate la nivel national ce pot include inchiderea granitelor, suspendarea zborurilor si suspendarea diverselor evenimente publice. In plus, aflandu-ne in faza 6, multe companii farmaceutice ar putea trece de la productia de vaccinuri anti-gripale sezoniere la cele specifice pandemiei, putand duce la un deficit de imunizare contra gripei sezoniere. Nu in ultimul rand, oficialii OMS nu au dorit alarmarea populatiei si instituirea panicii provocate de luarea la cunostiinta a faptului ca o pandemie este in desfasurare.
In data de 12 iunie, la o zi dupa declararea fazei 6, OMS a declarat ca prioritatea sa este aceea de a sprijini si de a intari sistemele sanitare ale tarilor aflate in curs de dezvoltare. Purtatorul de cuvant al organizatiei a subliniat faptul ca aceste state, unde sistemele medicale sunt subrede si unde nu exista rezerve suficiente de antivirale, vor fi linia intai in lupta contra pandemiei. Un alt motiv de ingrijorare referitor la aceste state este starea de sanatatea a populatiei acestora. Astfel, in tari dezvoltate, precum Canada si SUA, formele de boala au fost foarte usoare dar exista riscul ca in tarile in curs de dezvoltare sa apara mult mai multe cazuri grave de boala datorita procentului ridicat de indivizi cu boli cronice ca diabetul, astmul sau SIDA, precum si numeroase cazuri de malnutritie.
Inca de la inceputul lunii iunie, pandemia cuprinsese deja un numar de 90 de state, majoritatea din emisfera nordica, majoritatea cazurilor fiind raportate in Statele Unite – peste 18.000, inclusiv 90 de decese. Gripa sezoniera a circulat la un nivel scazut dupa 30 mai, in timp ce noul virus H1N1 a continuat sa se raspandeasca si constituia circa 82% dintre virusii gripali raportati CDC-ului in ultima saptamana a lunii mai.
Previziunile epidemiologilor stipuleaza ca virusul va continua sa se transmita peste tot in lume, dar in special in emisfera sudica unde anotimpurile reci abia incep, impreuna cu biencunoscutul sezon gripal. Pana in data de 29 iunie in America de Sud au fost raportate aproape 10.000 de cazuri si 44 de decese, majoritatea dintre acestea in Chile si Argentina. Keiji Fukuda, director adjunct al OMS, a declarat ca gripa porcina a cauzat deja un numar de infectii mai ridicat decat gripa sezoniera la inceputul sezonului gripal de iarna din Chile. In plus, pe 19 iunie, autoritatile Chiliene au declarat faptul ca infectiile usoare nu sunt confirmate prin examene de laborator, ci sunt tratate ca fiind cazuri de gripa sezoniera, deci cazurile raportate si confirmate drept fiind provocate de noul virus H1N1 sunt doar o mica fractiune a numarului real de cazuri inregistrate.
In data de 6 iunie, Melbourne-ul a fost numit "capitala mondiala a gripei porcine", aici inregistrandu-se un numar de 1599 de cazuri, inclusiv 3 decese. Totusi, conform profesorului Robert Booy de la Universitatea din Sidney, densitatea ridicata de cazuri raportat la numarul populatiei este datorata in principal sistemului performant de testare al Australienilor, probabil cel mai bun din lume in detectarea acestei tulpini de influenza virus.
In data de 29 iunie erau raportate de catre OMS un numar de 70.893 de cazuri de infectie umana cu noul virus H1N1, inclusiv 311 decese.
